Ghid de alegere a manechinului de lemn

Manechinul de lemn a reprezentat intodeauna o fascinatie pentru practicantii de Wing Chun. Forma lui deosebita, aplicatiile misterioase, faptul ca este relativ greu accesibil si abilitatile pe care un practicant le obtine exersand la el au facut a devina unul dintre cele mai cautate dispozitive de antrenament.

Conform cu curriculumul tehnic din Wing Chun, exercitiile la manechinul de lemn se invata dupa ce sunt stapanite tehnicile cu mana goala din cele 3 forme (Siu Nim Tao, Chum Kiu si Biu Gee). Cu toate acestea, din cauza ca anumite combinati simple se pot executa dupa doar cateva luni de antrenament, unii practicanti isi cumpara sau isi fac un manechin de lemn inainte de a avea nivelul tehnic necesar.

Pentru a fi util, manechinul trebuie sa fie adaptat la inaltimea si constitutia fizica a celui care exerseaza la el. Inainte de a descrie criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca manechinul trebuie sa fac o precizare necesara. De invatat efectiv – se poate pe orice fel de manechin. Exersarea ulterioara (care e de lunga durata) trebuie facuta pe un manechin cat mai personalizat.

Exista patru caracteristici principale care trebuie luate in considerare la alegerea sau constructia unui manechin de lemn: inaltimea, unghiul dintre brate , distanta dintre bratele de sus si cel de jos, inaltimea si unghiul genunchiului.

Inaltimea: Bratele de sus trebuie sa fie situate usor sub nivelul umerilor, bratul de jos trebuie sa fie la inaltimea abdomenului si unghiul piciorului la inaltimea genunchiului. Un manechin prea inalt va modifica tehnicile (cel mai mult de suferit va avea Bong Sao). Un manechin prea coborat va conduce la pozitii prea joase si nenaturale si va avea consecinte asupra deplasarilor. In mod evident un practicant de 185 de cm si unul de 162 de cm nu vor putea exersa pe acelasi manechin.

Distanta dintre bratele de sus si cel de jos trebuie sa fie astfel aleasa incat la executia Gaun Jum Sao contactul sa fie la nivelul antebratului.

Unghiul dintre bratele de sus este de cea mai mare importanta. Un unghi prea mic nu va permite executia corecta a tehnicilor in timp ce un unghi prea mare va obisnui practicantul sa lucreze prea larg si sa nu tina coatele in interior. Obtinerea acestui unghi punea cele mai mari probleme din punct de vedere tehnic. Astazi insa, cu ajutorul sculelor si aparatelor de masurat moderne poate fi obtinut mai simplu.

Genunchiul manechinului trebuie sa se gaseasca aproximativ la aceeasi inaltime ca si genunchiul practicantului si unghiul lui trebuie sa fie mare de 90 de grade.

Exista diverse moduri de fixare a manechinului in functie de spatiul avut la dispozitie. Initial (pana in anii 1950) manechinele erau in general ingropate in pamant permitand exersarea libera in jurul lor.

Odata cu venirea sa in Hong Kong unde spatiul de antrenament pe langa faptul ca era foarte limitat mai era si situat la etaje superioare si deci fixarea in pamant era exclusa, maestrul Yip Man a adoptat un sistem de fixare cu ajutorul unor stinghii orizontale trecute prin corpul manechinului. La randul lor, stinghiile se fixeaza pe perete sau pe un stativ. Acest mod de prindere a devenit astazi cvasistandard.

In concluzie cele patru criterii importante la alegerea sau construirea unui manechin sunt:

-unghiul dintre brate- cel mai important aspect, de asemeni si cel care se poate corecta cel mai greu
-distanta dintre bratele de sus si cel de jos
-inaltimea manechinului – se poate ajusta usor din sistemul de fixare.
-inaltimea si unghiul genunchiului manechinului

Din experienta mea, in general primul manechin nu este definitiv. Este o etapa prin care trebuie sa se treaca pentru a intelege exact cum trebuie sa fie si la ce ajuta un manechin de lemn.

Cei care doriti sa cumparati sau sa construiti singuri un manechin ne puteti contacta pentru sfaturi si recomandari.