Structura formei Siu Nim Tao

Siu Nim tao (in traducere Mica idee sau Micile ganduri) reprezinta primul set de antrenament din Wing Chun. Din punct de vedere tehnic este un exercitiu relativ simplu, care nu contine nicio deplasare. In felul acesta, mintea nefiind ocupata cu miscarea picioarelor se poate concentra pe tehnicile de brat care trebuie sa fie foarte precise. Din punct de vedere structural este alcatuita din 3 parti, fiecare cu un scop si o maniera de executie specifice.

Prima parte se executa foarte lent, scopul fiind intelegerea exacta a pozitiei in care se afla mainile si modul lor de miscare. Practicantul trebuie sa aloce timp pentru relaxarea progresiva a antebratelor. Degetele trebuie sa fie intinse in prelungirea palmei dar fara a fi incordate. Miscarile sunt coordonate cu respiratia in sensul ca nu sunt bruste sau sacadate. Cu toate acestea, exista cateva puncte in care se incordeaza sincron muschii antebratului pentru a obtine un soc la capatul miscarii. Acest lucru nu are o aplicatie directa in lupta, este doar o metoda de antrenament pentru imbunatatirea coordonarii segmentelor corpului. Cea mai frecventa greseala pe care am observat-o este ca practicantii maresc viteza de executie (in timp ce ar trebui sa fie exact invers, viteza sa scada din ce in ce mai mult). Partea 1 executata repede nu aduce mai nimic daca nu se exerseaza la viteza corespunzatoare. E mai bine ca acel timp sa fie folosit la altceva in antrenament decat sa fie risipit pe o executie rapida a formei. Tan Sao si Fook Sao care se deplaseaza lent infata introduc ideea presiunii spre inainte. Huen Sao se executa pastrand cotul cat mai nemiscat si asezat la o lungime de pumn de coaste.

Prima parte se executa alternativ, intai pe partea stanga si apoi pe cea dreapta. Viteza mica permite si analizarea pozitiei (spatele trebuie sa fie drept, capul ca si cum ar fi suspendat din tavan, genunchii doar putin indoiti si umerii coborati).

Partea a 2-a se executa simultan cu mana stanga si mana dreapta si are rolul de a defini spatiul din jurul practicantului in care se pot folosi tehnicile de brat fara periclitarea echilibrului. Faptul ca se executa in acelasi timp cu ambele maini permite imediat detectarea unei asimetrii (de exemplu daca o mana are tendinta sa stea mai sus decat cealalta). In prima parte, din cauza ca tehnicile erau executate alternativ si la distanta in timp una dupa cealalta, acest lucru era mai greu vizibil. De asemeni in partea a 2-a tehnicile sunt mai energice cu soc la finalul fiecareia (cu exceptia Ding / Haan Sao).

Partea a 3-a se executa la viteza normala (dar nu exagerat de repede). O viteza prea mare ascunde imperfectiuni ale tehnicilor (pozitii incorecte ale mainii precum si manifestarea socului in momente gresite). De asemeni in partea a 3-a se pun bazele combinatiilor de lupta. Un proverb chinezesc spune “in partea 1 adunam energia, in partea a 2-a invatam sa manifestam energia iar in partea a 3-a adaugam energia pe tehnici de lupta”. Partile intai si a 2-a sunt relativ omogene (au o ordine bine stabilita) in timp ce partea a 3-a este alcatuita din segmente mai mici, relativ independente intre ele. Fiecare parte sau segment are o mica idee in jurul careia este construit (de aici si denumirea formei).

Modul acesta de alcatuire a formei are radacini istorice. Initial nu existau mai multe forme ci doar un set foarte lung care continea toata teoria si tehnica sistemului. In jurul anilor 1870 un practicant genial pe nume Leung Jan a descompus acest set lung in 3 forme distincte (Siu Nim Tao, Chum si Bie Jee). La randul lui, Siu Nim Tao a fost rearanjat in 3 parti. Partile 1 si a 2-a (mai conceptuale) au fost definitivate in timp ce partea 3-a (mai aplicabila) a fost lasata cu final deschis. Aplicatiile au un grad mult mai mare de libertate (pot fi diferite de la om la om) in timp ce conceptele sunt aceleasi pentru toti. Acesta este motivul pentru care Yip Man, atunci cand a simtit nevoia sa rectifice Si Nim Tao, a modificat al doilea segement din partea a 3-a. Vezi o explicatie video aici.

In continuare o sa descriu pe scurt ideea fiecarui segment din partea a 3-a din Siu Nim Tao.

Primul segment obisnuieste practicantul ca imediat dupa un blocaj sa recastige linia de centru lovind in fata

Al doilea segment introduce blocajele pentru apararea portii de mijloc si ilustreaza principiul cotului static dintr-o noua perspectiva.

Al treilea segment introduce Bong Sao si pune bazele pentru Chi Sao.

Al patrulea segment rafineaza modul de a genera energie pe lovitura (prin participarea intregului corp).

One Comment

Leave a Reply to Matees Daniel Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *