Biu Jee care in traducere inseamna Infigerea degetelor este ce-a de-a treia forma cu mana goala din Wing Chun Kung Fu. Exista numeroase pareri, explicatii si chiar controverse privitoare la numele ei. Spre deosebire de celelalte 2 forme anterioare (Siu Nim Tao si Chum Kiu) ale caror denumiri sunt mai degraba filozofice, Biu Jee este si numele unei tehnici de brat.
Din punct de vedere al principiilor, Biu Jee adauga doua distante noi de lupta (distanta foarte scurta si distanta lunga). Acestea vin sa completeze distanta medie introdusa in Siu Nim Tao si rafinata in Chum Kiu.
In plan tactic, Biu Jee obsnuieste practicantul cu ideea unui atac prin surprindere sau neconventional. Si cum situatiile exceptionale cer abordari exceptionale, forma contine cateva solutii ingenioase de a recastiga linia de centru sau de a inversa o situatie aparent net defavorabila.
Infigerea degetelor (ca in fotografia de mai sus este o astfel de tehnica). Ea reprezinta o recuperare a liniei de centru si poate fi simultan un atac spre ochii sau gatul adversarului.
O alta interpretare, de data aceasta mai putin tehnica dar mult mai filozofica pleaca de la faptul ca tehnica Biu Jee este similara cu actiunea de a arata ceva. Si din cauza ca directia este oblic in sus, se poate considera ca obiectul aratat este Luna. Un vechi proverb chinezesc spune ca daca te uiti la degetul care arata Luna o sa pierzi toata splendoarea ei. Ideea e sa ne uitam la Luna, nu la degetul care o arata. Asadar telul este sa vedem dincolo de uneltele folosite pentru a indeplini un anumit scop.
De-a lungul istoriei Wing Chun-ului, Biu Jee a fost inconjurata de o aura de mister si secretomanie, fiind rezervata doar practicantilor foarte avansati. Din acest motiv ea a devenit un un scop in sine, multi practicanti imaginandu-si ca simpla ei invatare le va oferi solutii la toate problemele care apar in sparring, chi sao sau in lupta (o privesc ca pe mana care arata ceva fara sa vada spre ce arata de fapt mana).
